Povestea noastră

Orice poveste începe cu „a fost odată ca niciodată…”.

A fost odată, în urma cu 19 ani, într-un sfârşit de octombrie, un grup de părinţi care căutau cu disperare locuri într-o grădiniţă, pentru copilaşii lor.

Acei părinţi au poposit în grup la ISJ Suceava, cerând cu insistenţă, un spaţiu unde să fie deschisă o nouă grădiniţă. În urma solicitărilor părinţilor din cartier, ISJ a găsit o soluţie de compromis, prin care o clădire improprie, fostă cantină de şantier, care era propusă pentru demolare şi care semăna cu o „şură”, s-a transformat prin eforturile ISJ, a părinţilor şi a 6 educatoare,  pline de elan tineresc şi dragoste pentru meseria aleasă, într-o grădiniţă cu program normal, atât de mult aşteptată de locuitorii acestui cartier.

Cu ajutorul sponsorilor, părinţilor şi oamenilor de bine, s-au improvizat pereţi despărţitori din P.A.L. rezultând 3 săli de clasă.

În aceste condiţii grădiniţa a funcţionat timp de 5 ani cu un număr de 240 de copii, în două schimburi (40 de copii la grupă), fiind desfăşurate acelaşi tip de activităţi, în acelaşi timp, pentru a nu perturba activitatea celorlalte colege.

An de an, grădiniţa a devenit neîncăpătoare datorită numărului mare de copii care o frecventau. De-a lungul timpului ea a devenit tot mai frumoasă, datorită eforturilor şi strădaniei educatoarelor şi a comunităţii locale. Picturile pe pereţii din PAL realizate de educatoare, covoarele donate de Biserica “Sf. Nicolae”, jucăriile donate de părinţi şi multe multe altele, au constituit mult timp mediul de joacă şi instruire a copiilor acestui cartier. La vremea vremii ne mândream că aveam o grădiniţă cât de cât de spaţioasă, faţă de colegele noastre de la parterul unor blocuri,  dar acum privind înapoi ne aducem aminte de spaţiul nu tocmai suficient pentru numărul de copii, de mobilierul nu tocmai adecvat pentru procesul instructiv-educativ.

S-a dorit mereu o grădiniţă mai modernă… mai frumoasă… mai spaţioasă. S-a dorit în locul pereţilor subţiri din PAL, ziduri trainice; în locul mobilierului vechi şi împrumutat, unul nou şi modern; în loc de pâslă, parchet şi nu în ultimul rând o baie cu dotări corespunzătoare.

Ne amintim cu nostalgie de “scenele” noastre de serbare confecţionate din măsuţele vechi acoperite cu covoare, de înghesuiala de la evenimentele de sărbătoare, dar nu putem uita veselia şi frumuseţea acelor clipe. Chiar dacă s-a pus suflet şi profesionalism în activităţile desfăşurate cu copiii, acest lucru nu a fost suficient, deoarece era necesar, din toate punctele de vedere, intrarea in legalitate a acestei grădiniţe.

Timp de 19 ani, această grădiniţă a funcţionat într-un provizorat continuu, din punct de vedere legal, clădirea fiind inexistentă (fără număr, adresă, autorizaţie de funcţionare), până în anul 2001 când a fost preluată de Primăria Municipiului Suceava. În această perioadă, procesul instructiv educativ s-a desfăşurat  în condiţii improprii (lipsa luminii, a aerisirii, a spaţiul insuficient şi existenţa riscului de accidentare a copiilor. A sosit timpul ca acest provizorat să ia sfârşit, şi fiind un cartier tânăr care nu a beneficiat decât de un singur cămin, solicitările părinţilor şi a conducerii unităţii au fost orientate mereu către înfiinţarea unei Grădiniţe cu Program Prelungit.

Şi povestea spune că un meşter făurar, cu mare dragoste de copii, a pus la cale să le construiască acestora nu o căsuţă ci un „palat”, pe strada Tineretului. Mulţi „roboţei” (autorităţi, cadre didactice, părinţi, şi nu în ultimul rând Roboţelul „1-2-3”) şi-au dat mâna să grăbească finalizarea palatului.

Aşadar dintr-un colectiv mic am format unul mare sub directa îndrumare a baghetei magice a Roboţelului „1-2-3”, colectiv cu valori profesionale şi morale bine ierarhizate, o echipă puternică şi competitivă. Roboţelul „1-2-3” a devenit mascota şi „motorul” neastâmpărului, curiozităţii, toleranţei, performanţei, valori care au prezentat mai apoi, cartea de vizită a Grădiniţei.

Iată că, după atâţia ani şi nenumărate demersuri, în anul 2007, s-a găsit înţelegere din partea autorităţilor locale şi proiectul a devenit realitate. Şi în sfârşit, după mari eforturi şi lungi aşteptări, visul locuitorilor acestui cartier a prins contur, ocazie cu care, prichindeii de la “1-2-3” se joacă şi învăţă într-un mic palat al copilăriei, modern construit şi dotat conform standardelor europene (cu săli de grupă mari şi luminoase, cu mobilier modern, cu sală de mese, cu bloc alimentar, cabinet medical, grupuri sanitare moderne, sală multifuncţională etc.).

Iată că, povestea noastră are un final fericit, datorită implicării unor persoane care au răspuns cu mare deschidere, la nevoile copiilor preşcolari.

ŞI IARĂŞI POVESTEA CONTINUĂ….

De atunci, am realizat lucruri minunate, iar la „1-2-3” cunoaştem an de an ce este succesul performanţa şi calitatea.

Acum                                                                                       Atunci

                   6